Vibe coding — ce este, de unde vine și unde îl folosim în contabilitate
Un tweet scris într-o duminică seara a devenit Cuvântul Anului 2025 în dicționarul Collins. Între timp, noi l-am folosit deja ca să construim un tool de verificare CIF-uri la ANAF. Iată ce e vibe coding, de ce contează pentru contabili și ce poți construi cu el — fără să fii programator.
Ce este vibe coding — pe scurt
Dacă ar fi să explicăm termenul în limbaj contabil: vibe coding este ca și cum ai avea un junior developer în echipă, disponibil 24/7, care nu cere salariu, nu întârzie la deadline și acceptă orice revizie — chiar și a opta. Tu îi explici ce vrei în limba română (sau engleză, sau franceză), el scrie codul, tu rulezi, testezi, corectezi. Repeți până funcționează.
Dacă vrei o analogie și mai aproape de birou: gândește-te la relația dintre un director financiar și un consultant extern. Directorul știe ce vrea — un raport, o reconciliere, o verificare. Consultantul știe cum să o facă tehnic. Diferența e că acum consultantul e un model AI, conversația se întâmplă într-o fereastră de chat, iar livrarea vine în minute, nu în săptămâni.
Formal, definiția Collins Dictionary (care l-a ales Cuvântul Anului 2025) sună așa: vibe coding este o metodă de programare asistată de AI care permite unei persoane să creeze o aplicație software folosind limbaj natural, fără a fi nevoie să înțeleagă codul subiacent.
De unde vine termenul
Pe 2 februarie 2025, Andrej Karpathy — co-fondator OpenAI, fost director AI la Tesla, unul dintre cei mai influenți cercetători din domeniul inteligenței artificiale — a postat pe X (fostul Twitter) o observație care părea o notă de subsol scrisă de la duș:
There's a new kind of coding I call "vibe coding", where you fully give in to the vibes, embrace exponentials, and forget that the code even exists. It's possible because the LLMs are getting too good. — Andrej Karpathy, 2 februarie 2025
Karpathy descria cum construia aplicații web vorbind cu AI-ul prin dictare vocală (SuperWhisper), apăsând „Accept All" fără să mai citească codul generat, și făcând copy-paste la mesajele de eroare — fără comentarii — până când totul funcționa. Rezumatul lui: „I just see stuff, say stuff, run stuff, and copy paste stuff, and it mostly works."
Postarea a acumulat peste 4,5 milioane de vizualizări. În săptămânile care au urmat, termenul a fost preluat de The New York Times, The Guardian, Ars Technica. Merriam-Webster l-a adăugat ca termen trending în martie 2025. În noiembrie, Collins Dictionary l-a desemnat Cuvântul Anului 2025, bătând termeni precum aura farming și taskmasking.
Ironia: Karpathy a recunoscut ulterior că postarea a fost „a shower of thoughts throwaway tweet" — un gând aruncat fără așteptări. Un an mai târziu, termenul definea o întreagă mișcare în industria software.
Cum funcționează — workflow-ul
Procesul arată familiar pentru oricine a lucrat vreodată iterativ (adică pentru orice contabil care a trecut prin cel puțin o închidere de lună):
- Descrii obiectivul în limbaj natural — „Vreau un script care verifică o listă de CIF-uri la ANAF și îmi scoate rezultatul în Excel"
- AI-ul generează codul — un fișier Python, un macro VBA, sau orice altceva e potrivit
- Rulezi și observi — merge? Crăpă? Rezultatul e corect?
- Dai feedback — „Merge, dar adaugă și coloana de cod CAEN" sau „Crapă pe CIF-urile cu prefix RO"
- Repeți — ciclul continuă până soluția face exact ce ai nevoie
Dacă asta îți sună ca un ciclu de revizuire pe un set de situații financiare — ai dreptate. Structura e aceeași: draft, review, feedback, corecție, aprobare. Doar că în loc de cifre din balanță, lucrezi cu linii de cod pe care nici nu trebuie să le citești.
Primul proiect finalizat — verificare CIF-uri ANAF
Am scris deja în detaliu despre acest proiect, dar merită recapitulat aici ca dovadă de concept. Problema era simplă și universală: verificarea a mii de coduri fiscale la ANAF — plătitor TVA, TVA la încasare, status activ/inactiv, RO e-Factura — fără să stai ore întregi pe site-ul ANAF, câte un CIF pe rând.
Soluția: un dialog iterativ cu AI-ul, în care am descris nevoia, am primit cod Python, l-am testat, am corectat erorile prin copy-paste la mesajele de eroare, am adăugat o interfață grafică, și am împachetat totul într-un fișier .exe care rulează din dublu-click pe orice PC cu Windows.
Rezultatul: 8.000 de CIF-uri procesate în ~80 de secunde. Cost: zero lei, câteva ore de weekend. Developer necesar: niciunul. Cunoștințe de programare: aproape zero — doar răbdare și capacitatea de a descrie ce vrei clar, în cuvinte.
Asta e esența vibe coding-ului în contabilitate: nu construiești software comercial. Construiești unelte interne, pentru probleme specifice, pe care nimeni nu le va transforma vreodată în produs de raft — pentru că piața e prea mică sau nevoia e prea particulară. Exact ca un template Excel pe care ți-l faci singur, doar că acum poți face și un .exe.
Unde mai poate fi folosit — dincolo de ANAF
Tool-ul ANAF a fost primul proiect. Dar odată ce înțelegi logica — descrii, generezi, testezi, rafinezi — posibilitățile se extind natural. Iată câteva direcții concrete, toate relevante pentru un departament financiar-contabil:
Design de website sau aplicație web
Instrumente precum Lovable, v0 (Vercel) sau chiar Claude Artifacts îți permit să descrii un website sau o interfață web și să primești cod funcțional în câteva minute. Pentru un contabil, asta poate însemna un mini-portal intern pentru echipă, un formular de colectare date de la clienți, sau o pagină de prezentare pentru serviciile firmei. Nu e nevoie să angajezi un web designer pentru un site de prezentare.
Aplicații standalone în Python, transformate în executabile
Aceasta e probabil cea mai puternică direcție pentru profesioniștii contabili. Descrii aplicația, AI-ul generează cod Python, iar la final împachetezi totul cu PyInstaller într-un singur fișier .exe. Rezultatul: un executabil pe care îl trimiți prin e-mail sau WeTransfer colegilor, fără ca ei să instaleze Python sau orice alt program. Dublu-click și merge.
Exemple practice: un tool de reconciliere automată între două fișiere Excel, un convertor de extrase bancare din PDF în Excel structurat, un generator de rapoarte din fișiere CSV exportate din ERP, o aplicație de calcul dobânzi sau penalități, un validator de facturi electronice.
Aplicații mobile
Cu instrumente ca Replit sau Bolt, poți construi și aplicații mobile — de exemplu, un calculator de diurnă, un tracker de cheltuieli pentru deplasări, sau un formular de aprobare note de cheltuieli. Nu pentru a concura cu aplicațiile comerciale, ci pentru a rezolva o nevoie internă specifică, rapid și fără buget IT.
Macrocomenzi VBA în Excel
Mulți contabili folosesc deja Excel la capacitate maximă, dar puțini scriu propriile macrocomenzi. Prin vibe coding, poți descrie în limbaj natural ce vrei — „vreau un macro care compară cele două foi din acest workbook, evidențiază diferențele și le listează pe o a treia foaie" — iar AI-ul generează codul VBA. E deosebit de util pentru reconcilieri repetitive, formatări standardizate de rapoarte, sau validări automate de date.
Dashboard-uri Excel cu populare automată din fișiere sursă
Puți cere AI-ului să genereze cod VBA sau Power Query care trage automat date din mai multe fișiere Excel sursă (balanțe lunare, jurnale, extrase) și le consolidează într-un dashboard centralizat. Rezultatul: un raport actualizat cu un singur click, fără copy-paste manual din cinci fișiere diferite în fiecare lună.
De ce Python bate macro-urile Excel la volume mari
Aici e un punct tehnic care merită câteva rânduri, pentru că afectează direct contabilii care lucrează cu volume mari de date.
Când rulezi un macro VBA în Excel, datele sunt procesate prin interfața Excel — adică prin aplicația grafică, cu celulele, formulele și formatările ei. Asta înseamnă că Excel trebuie să deschidă fișierele, să le randeze vizual, să recalculeze formulele, și abia apoi să execute operația ta. Pe un fișier de 500 de rânduri, diferența e invizibilă. Pe unul de 200.000 de rânduri, Excel se mișcă ca prin melasă — sau se blochează complet.
Python, în schimb, procesează datele direct în memoria RAM, fără interfață grafică. Folosind librării precum pandas sau openpyxl, Python citește fișierul Excel, îl încarcă într-o structură de date în memorie, execută operațiile (comparare, filtrare, reconciliere, calcule), și scrie rezultatul într-un fișier nou. Totul se întâmplă „în spate" — fără fereastră deschisă, fără randare, fără recalculare de formule.
În practică, o reconciliere care în Excel (cu macro VBA) durează 15-20 de minute pe 300.000 de rânduri, în Python se termină în sub 30 de secunde. Pentru departamentele financiare care lucrează cu volume mari — importuri de tranzacții, reconcilieri bancare, potriviri inter-companii — diferența nu e academică. E diferența dintre „terminăm închiderea la 18:00" și „terminăm închiderea la 22:00".
| Criteriu | Macro VBA (Excel) | Script Python (.exe) |
|---|---|---|
| Procesare date | Prin interfața Excel (vizual) | Direct în RAM (fără UI) |
| 300K rânduri | 15–20 minute (sau crash) | Sub 30 secunde |
| Necesită Excel deschis | Da | Nu |
| Distribuire către colegi | Fișier .xlsm + macro-uri activate | Fișier .exe — dublu-click |
| Versiuni Excel diferite | Pot apărea incompatibilități | Funcționează independent |
Artefacte AI — aplicații direct în fereastra de chat
Există și o variantă și mai rapidă de vibe coding, care nu necesită nici măcar instalarea unui fișier: artefactele AI. Atât Claude (Anthropic) cât și ChatGPT (OpenAI) permit generarea de mini-aplicații interactive direct în fereastra de conversație.
Concret: descrii ce vrei — „un calculator de dobândă penalizatoare conform Codului Fiscal" sau „un formular de estimare impozit pe dividende" — și AI-ul generează o aplicație funcțională chiar în interfața de chat. O poți folosi imediat, fără download, fără instalare.
Dezavantajul: artefactele trăiesc în fereastra de chat. Nu le poți distribui ușor colegilor (decât prin link, dacă platforma permite), nu funcționează offline, și nu le poți personaliza la fel de profund ca un executabil standalone. Sunt excelente pentru prototipare rapidă sau uz personal, dar pentru tool-uri care trebuie să circule în echipă, aplicațiile standalone rămân opțiunea mai solidă.
Siguranța datelor — intern vs. extern
Iată partea pe care n-o putem ocoli: securitatea. Și aici trebuie să fim riguroși, exact ca la orice altă decizie profesională.
Când vorbim de vibe coding, mai ales în contabilitate, apare o distincție importantă: cine a scris codul?
Dacă primești un fișier .exe de pe internet — un tool gratuit, un „ajutor" de pe un forum — nu ai nicio garanție despre ce face acel executabil în spate. Poate funcționa corect. Dar poate, în paralel, să trimită datele tale undeva, să acceseze fișiere pe care nu i le-ai dat, sau să instaleze ceva fără să observi. Un fișier executabil este, prin natura sa, o cutie neagră: rulează cod compilat pe care nu îl poți citi sau audita fără unelte specializate.
Când dezvolți tu aplicația prin vibe coding, situația e diferită. Codul sursă este vizibil — îl poți citi (sau cere AI-ului să ți-l explice linie cu linie). Știi exact ce librării folosește, ce fișiere accesează, unde trimite datele (sau, mai important, unde nu le trimite). Poți rula codul pe o mașină fără internet și verifica dacă funcționează în regim offline complet.
Asta nu înseamnă că un tool dezvoltat intern e automat sigur. Dar înseamnă că ai control și vizibilitate — ceea ce, în profesia noastră, contează enorm. E diferența dintre a semna un document pe care l-ai citit și a semna unul pe care nu l-ai deschis niciodată.
.exe descărcat de pe internet pe un computer cu date sensibile ale clienților fără o verificare prealabilă. Dacă ai nevoie de un tool, e mai sigur să îl construiești tu prin vibe coding — cel puțin ai controlul complet asupra codului sursă. Iar dacă primești un executabil de la un coleg, cere-i și codul sursă.
De ce local bate cloud — pentru tool-uri interne
Aplicațiile construite local prin vibe coding au câteva avantaje concrete față de artefactele din chat sau soluțiile cloud, mai ales în contextul unui birou contabil:
- Funcționează offline — nu depind de conexiunea la internet sau de disponibilitatea unui server extern. Datele rămân pe mașina ta.
- Sunt ușor de distribuit — un fișier
.exetrimis pe e-mail sau pus pe server-ul intern e accesibil oricui din echipă, fără cont, fără login, fără abonament. - Datele nu părăsesc organizația — spre deosebire de un artefact care rulează în browser-ul conectat la un server extern, aplicația locală procesează totul pe calculatorul utilizatorului.
- Pot fi personalizate continuu — dacă apare o cerință nouă (un câmp în plus, o validare diferită), redeschizi conversația cu AI-ul, descrii modificarea, generezi o nouă versiune.
- Nu au costuri recurente — odată construit, tool-ul funcționează la infinit. Fără abonament lunar, fără „free tier" care expiră.
Artefactele AI rămân excelente pentru testare rapidă și uz personal. Dar pentru tool-uri care intră în fluxul de lucru al echipei, varianta standalone e mai robustă, mai sigură și mai ușor de gestionat.
Închiderea exercițiului
Vibe coding nu e revoluția pe care o promite titlul dintr-un articol de pe Medium. Dar nici nu e un trend de sezon. E o competență nouă — sau, mai precis, o extensie a unei competențe vechi: capacitatea de a-ți articula nevoia suficient de clar încât cineva (acum, ceva) să o poată implementa. Contabilii fac asta de ani de zile cu consultanții, cu firmele de IT, cu colegii din departamentul tehnic. Diferența e că acum „consultantul" e disponibil non-stop, acceptă orice brief, și livrează în minute.
Karpathy a pus termenul pe o postare pe social media. Collins l-a pus în dicționar. Noi l-am pus în producție — cu un tool de verificare CIF-uri care funcționează zilnic, fără incident, de câteva luni. Nu e nimic spectaculos. Dar funcționează. Iar în contabilitate, funcționează este cel mai bun review posibil.
Dacă vrei să încerci: alege o problemă mică, repetitivă, pe care o rezolvi manual de prea mult timp. Deschide o conversație cu un model AI. Descrie problema. Iterează. Și nu uita ultima regulă, cea pe care Karpathy n-a menționat-o niciodată, dar pe care orice contabil o știe din instinct: verifică rezultatul.
Vibe coding nu înlocuiește programatorii, la fel cum Excel n-a înlocuit contabilii. Dar le dă contabililor un instrument pe care înainte îl aveau doar programatorii: capacitatea de a-și construi propriile unelte.